Iniţierea este, înainte de toate, Virtute Sacră, transmisă tradiţional şi regular Vîrfului vizibil al Marii Piramide de către precedentul deţinător al demnităţii regale şi sacerdotale a Ritului. Apoi, ea este acceptarea în întregime a celei mai pure tradiţii care desemnează, în Ritul Sacrificial, singurul mijloc pentru omul modern de a ajunge la nivelurile superioare ale spiritului şi sa încerce, prin capacităţi dobîndite pas cu pas, reintegrarea individuală.
Urmează apoi Ritul Sacrificial, utilizat conform principiilor de corespondenţă, de legămînt sacru, de transcendenţă, de ritm, în armonie cu Ritmul Cosmic. Conform Tradiţiei, credinţa profundă a tuturor postulanţilor este cea care le permite să participe la virturea Vîrfului, punctul ce mai înalt. În final regăsim Acţiunea Rituală.
Omul, pierzînd punctul de referinţă al propriului sau centru, se va afla într-o gravă criză de identitate. Complet fragmentat interior, este necesar să-l ajutăm pentru a se “recompune”. Astfel, Mitul lui Osiris - cel tăiat în 14 bucăţi - şi care ne spune că, pentru a renaşte, este nevoie să fie recompus, este de actualitate. Isis, Văduva masoneriei egiptene, adunîndu-i bucăţile, îl recompune, redîndu-i viaţa prin acţiunea care necesită Ritul Sacrificial. Este realizarea Pietrei Şlefuite provenind din Piatra Brută. Omul renăscut nu este însă complet; deşi reconstruit, este fără “phallus”, iar astfel nu poate genera, “virilitatea” sa spirituală este complet pierdută. Nu este nici bărbat, nici femeie, ci un hibrid ce nu reuşeşte să stea în picioare precum Apollo din Cirene. Reconstruit şi resuscitat, rămîne totuşi în planul braţului orizontal al crucii, incapabil de a se ridica spre braţul vertical. Pentru asta, are nevoie de purificări ulterioare, meditaţii, rituri sacrificiale adecvate, care îi pot reda virilitatea spirituală pierdută. Este ceea se face în camerele care urmează Zonei de Primă Lucrare, în care fiecare parcurge braţul vertical al crucii, la finalul căruia devine Piatră Şlefuită Ascuţită. Un drum dificil şi plin de pericole.
Pentru a formula ideea în armonie cu legenda Sfîntului Graal, din Cavaler Terestru, trebuie să se preschimbe în Cavaler Celest. Trebuie să fie pur, umil şi blînd, iar toate forţele sale să tindă să depăşească numeroasele obstacole care îl vor ispiti să-şi schimbe calea. Este o luptă teribilă ce trebuie dată împotriva propriei personalităţi, a intereselor personale şi a condiţionărilor. Trebuie asigurată o stare de spirit cu totul deosebită, întoarsă către căutarea lumii divine din lăuntru, sacralităţii propriei vieţi şi a tot ceea ce o înconjoară, evitînd orice altă preocupare. Căci este nevoie de o dorinţă absolută, de pregătire şi deschidere, pentru a primi Cunoşterea. Iar pregătirea se face cu determinare, iubire şi sacrificiu. Aceasta va lucra asupra mentalităţii tradiţionale şi a transmutării personalităţii profane şi haotice în personalitate iniţiatică şi ordonată, iar mai apoi asupra lentei şi permanentei ascensiuni către Lumină.
Progresia Gradelor
Cele 90˚ ale Ritului de Misraïm şi cele 92˚ ale Ritului de Memphis, sunt reunite, cuprinzînd, într-o nomenclatură specială, Gradele-Cheie ale întregii scări iniţiatice tradiţionale.
Seria Simbolică e constituită din Zona Primei Lucrări Sacre, care reuneşte Loje şi Triunghiuri. Atelierele lucrează în “Camere” de Ucenic al Artelor, Companion al Artelor şi Maestru al Artelor.
Gradele sunt apoi grupate după cum urmează:
- de la 4˚ la 7˚, în Colegiul Sublimilor Cavaleri ai Boltei de Perfecţiune
- de la 8˚ la 11˚, în Capitulul Cavalerilor Spadei, Perfectul Mason din Heredom (al 11-lea fiind Cavaler R+C)
- de la 12˚ la 17˚, în Senatul Cavalerilor Soarelui, Filosofilor Ermetişti
- de la 18˚ la 30˚, în Consiliul Comandorilor Astrelor, Înţelepţi ai Adevărului
- de la 30˚ la 90˚, intrăm într-o serie ce culminează prin ”Arcana Arcanorum” (30˚ şi 90˚ numindu-se şi Sublimi Maeştri ai Marii Opere)
Urmează apoi gradele membrilor celor cinci Supreme Consilii:
- 31˚ 90˚ 91˚ - Apărătorii Ritului
- 32˚ 90˚ 92˚ - Cavalerii Filaleţi
- 32˚ 90˚ 94˚ - Sublimii Prinţi Patriarhi de Memphis
- 33˚ 90˚ 95˚ - Conservatori şi Mari Conservatori ai Ritului
Rămîn doua grade ce corespund unuia singur
33˚ 90˚ 96˚, corespunzînd funcţiei de Mare Maestru Mare Comandor Naţional
33˚ 90˚ 97˚, corespunzînd funcţiei de Suveran Mare Hyerophante General şi Suveran Mare Maestru, care deţine suveranitatea Ordinului şi al Ritului în cele două emisfere.
- Corespondenţele existente între grade şi diversele etape ale iniţierii
La 8˚-11˚, căutătorul încearcă traversarea apelor. El poate trece podul care uneşte cele două maluri, dar se poate şi prăbuşi fără speranţă.
La 12˚-17˚, odată trecute apele, el poate aborda calea alchimică, iar la 18˚-30˚, calea astrologică şi kabbalistică.
Odată cu 30˚-90˚, începe a opera cu forţele elementelor şi, ca urmare, cu forţele superioare. Ritul Sacrificial, care acţionează în planul subtil, îl protejează, îl ajută, pentru că acţiunea rituală permite deschiderea celor două canale - unul care face să urce de jos către înalt “fides” (credinţa) şi unul care face să coboare din înalt “virtus” (virtutea) - aşa cum stă scris în Tabula Smaraldina. Cu toate acestea este bine ca precauţia să fie nelipsită. Stă la baza Ritului cunoaşterea faptului că efectelor produse în lumea fizică, le stau la bază cauze din lumea metafizică, motiv pentru care nimic nu se produce aici jos, fără ca mai îmtîi să se fi produs acolo sus.
În acest Rit se consideră că, lumea superioară este pusă în mişcare de către lumea inferioară şi invers. În Tabula Smaraldina stă scris: << Urcă de la pămînt la cer şi apoi coboară din nou pe pămînt, strîngînd laolaltă puterile lucrurilor superioare şi celor inferioare >>. Din aceasta derivă prezenţa indispensabilă din partea operatorului, calificarea autentică a acestuia, legitimitatea şi autenticitatea care garantează validitatea Ritului şi păzirea comunităţii de posibile daune cauzate de intervenţia forţelor necunoscute şi nedorite, sau de eliberarea forţelor infernale incotrolabile. Sacrul nu poate fi manipulat fără a fi pedepsit. Scopul Ritului este repetarea legilor naturii, el fiind o imitare a ordinii cosmice, şi care constă în reiterarea misterului esenţei divine din om, a generării supranaturale a unui Dumnezeu în relaţie cu experienţa Morţii şi a Învierii. În armonie cu cele spuse mai sus şi datorită faptului că el este totalmente proiectat către spiritualitate, în cadrul Anticului şi Primitivului Rit Oriental de Misraïm şi Memphis, munca membrilor nu este niciodată terminată, ea continuă permanent, neavînd însă o finalitate socio-politică. În fapt, Ritul este total dezinteresat de politică şi pune toate confesiunile şi credinţele religioase pe acelaşi plan, tratîndu-le cu egală consideraţie.