Principii fundamentale ale Francmasoneriei

Uzanțe și obiceiuri

  • Francmasoneria s-a născut din fraternităţile operative ale Evului Mediu.
  • Ritualurile sale se fondează pe simbolismul construcţiei.
  • Uzanţele şi obiceiurile rezultând adesea din tradiţii imemoriale, asemenea Vechilor Îndatoriri şi Landmark-urilor transmise de la maestru la ucenic şi descrise în diverse texte vechi considerate ca texte de referinţă, indică principiile imuabile ale Francmasoneriei universale şi atemporale.

Constituția

Promulgată în anul 1880 şi reformulată în anul 1997
  • Francmasoneria are ca fundament esenţial credinţa în Dumnezeu, o Fiinţă Supremă, prezentată sub numele de Marele Arhitect al Universului.
  • Principiile sale se concentrează în două maxime: „Cunoaşte-te pe tine însuţi” şi „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”
  • Francmasoneria este o asociaţie liberă, de oameni independenţi, care nu depind decât de propria lor conştiinţă, care se angajează să pună în practică un ideal de pace, de iubire si de fraternitate.
  • Francmasoneria are ca scop perfecţionarea morală a umanităţii şi propagarea unei adevărate filantropii prin utilizarea de uzanţe şi forme simbolice.
  • Ea impune tuturor adepţilor săi respectul opiniei celorlalţi şi le interzice orice discuţii politice sau religioase, pentru a constitui un centru permanent de uniune fraternă în care domneşte o perfectă armonie de gândire.
  • Francmasonii se adună în locuri numite Loji pentru a lucra ritualic, cu zel şi asiduitate, unde se admit  bărbaţi si femei majori , de o reputaţie ireproşabilă, oameni de onoare, loiali şi discreţi, demni din toate punctele de vedere de a fi Fraţii si Surorile lor.
  • Ei învaţă în Lojă să-şi iubească Patria, să se supună Legilor acesteia şi să respecte autorităţile constituite, să considere munca o datorie esenţială a fiinţei umane, care o fortifică şi o face mai bună şi, în consecinţă, să onoreze munca sub toate formele sale.
  • Francmasonii pot face prin cuvinte, prin exemplu, prin scrisuri, orice propagandă utilă, sub rezerva secretului masonic; ei trebuie să-şi amintească faptul că un Francmason are datoria să-şi ajute şi să-şi protejeze Fraţii si Surorile, chiar cu preţul propriei sale vieţi; să păstreze faţă de toţi şi în pofida tuturor, calmul, reflecţia, într-un cuvânt, să manifeste stăpânire de sine, indiferent de circumstanţele existenţei sau activităţii sale.

Regulamentul în 12 puncte

  1. Francmasoneria este o Fraternitate iniţiatică, ce are ca fundament tradiţional credinţa în Dumnezeu, „Marele Arhitect al Universului”.
  2. Francmasoneria se referă la „Vechile Îndatoriri” , mai ales în privinţa tradiţiilor specifice Ordinului, tradiţii esenţiale pentru regularitatea Jurisdicţiei.
  3. Francmasoneria este un Ordin căruia nu-i pot aparţine decât oameni liberi şi respectabili, care se angajează să pună în practică un ideal de Pace, de Iubire şi de Fraternitate.
  4. Francmasoneria vizează, în felul acesta, perfecţionarea umanităţii întregi, prin perfecţionarea morală a Membrilor săi.
  5. Francmasoneria impune tuturor Membrilor săi practicarea exactă şi cu scrupulozitate a ritualurilor şi a simbolismului, mijloc de acces spre Cunoaştere prin căi iniţiatice şi spirituale care-i sunt proprii.
  6. Francmasoneria impune tuturor Membrilor săi respectul faţă de opiniile şi credinţele religioase ale fiecăruia. Ea le interzice, în sânul său, orice discuţie sau controversă politică ori religioasă. Ea este, astfel, un centru permanent de Uniune Fraternă, unde domnesc o înţelegere, o toleranţă şi o armonie fructuoasă între oameni, fără de care ei ar rămâne străini unii altora.
  7. Francmasonii îşi asumă obligaţiile lor pe Cartea Legii Sacre, dând astfel jurământului depus pe Ea caracterul solemn şi sfânt, indispensabil perenităţii sale.
  8. Francmasonii se adună în Lojă, în afara lumii profane, Lojă unde sunt întotdeauna expuse cele trei Mari Lumini ale Ordinului, un Volum al Legii Sacre, un Echer şi un Compas, conform principiilor şi regulilor prescrise prin Constituţie şi regulamentele Generale ale Obedienţei.
  9. Francmasonii nu trebuie să admită în Lojile lor decât frati si surori, recunoscuti de Marea Loja Suverana a Daciei, de perfectă reputaţie, oameni de onoare, loiali şi discreţi, demni din toate punctele de vedere să fie aleşi Fraţi şi apţi să recunoască limitele domeniului uman şi infinita putere a Eternului.
  10. Francmasonii cultivă în Lojile lor iubirea de Patrie, supunerea faţă de Legile ţării şi respectul faţă de autorităţile constituite. Ei consideră munca o datorie primordială a fiinţei umane şi o onorează sub toate formele sale.
  11. Francmasonii contribuie, prin exemplul comportamentului lor activ, înţelept, plin de iniţiativă, eficace şi demn, la strălucirea Ordinului în respectul secretului masonic.
  12. Francmasonii îşi datorează onoare, ajutor reciproc şi protecţie fraternă, chiar cu riscul propriei vieţi. Ei practică arta de a păstra în orice circumstanţă calmul şi echilibrul indispensabil unei perfecte stăpâniri de sine.

Îndatoririle Francmasonului

Francmasonii se angajează solemn şi prin jurământ să nu dezvăluie nici unul dintre Misterele Francmasoneriei, să nu se întreţină decât cu Masoni buni şi legitimi sau într-o Lojă regular constituită. Ei se angajează să-şi iubească Fraţii si Surorile, să-i consoleze şi să le vină în ajutor. Ei se angajează să respecte Regulamentul în douăsprezece Puncte ale Francmasoneriei.

Francmasonii recunosc faptul că toţi oamenii, oricare ar fi diferenţele de talent sau poziţiile lor sociale, sunt născuţi cu aceleaşi îndatoriri. Este de datoria lor să întreţină şi să întărească, mai întâi printre ei, apoi între ceilalţi oameni, sentimente de fraternitate şi de egalitate.

Francmasoneria are ca scop perfecţionarea spirituală şi morală a Membrilor săi şi practicarea principiilor umanitare. Mijloacele sale de acţiune sunt: folosirea simbolismului împrumutat Artei Regale, respectul şi practicarea exactă a ritualurilor, a operelor de binefacere, a toleranţei şi a unei conduite exemplare.

Loja este un mediu paşnic şi armonios, în care pasiunile profane nu au acces. În Lojă nu pot fi evocate chestiuni politice sau confesionale.

Francmasoneria nu admite în sânul său decât oameni liberi şi de bune moravuri care se unesc pentru a lucra împreună la propria lor perfecţionare. Ea face acest lucru indiferent de convingerea religioasă, de rasă, de naţionalitate, de poziţia socială.

Nici un Frate nu trebuie să apară în afara reuniunilor masonice în ţinuta vestimentară masonică, colane, însemne sau decoraţii, decât în cazul unei dispense, special motivată de Marele Maestru.

Nici un frate nu trebuie să transmită, să publice, să difuzeze, sau să propage în mediile masonice sau profane, documente de orice natură ar fi ele, ce conţin sau menţionează hotărâri contrare propriilor sale obligaţii faţă de Ordin sau faţă de Membrii acesteia şi susceptibile de a aduce prejudiciu demnităţii Ordinului, sau care să fie contrare principiilor acesteia.

Se interzice tuturor Fraţilor si Surorilor să participe la reuniuni, ţinute sau lucrări neaccesibile publicului organizate de Obedienţe masonice nerecunoscute de M.L.S.D.

Toţi Fraţii  si Surorile au datoria să aibă, cu ocazia tuturor reuniunilor masonice, o conduită care să nu perturbe armonia frăţească a acelor reuniuni.